Glosar Termeni

work in progress...

• Atari/Ataru: A lovi sau a izbi. Ateru este forma tranzitivă a verbului care înseamnă a lovi, iar ataru este forma sa intranzitivă. Deoarece necesită un obiect (ținta), "ateru" este folosit în vocabularul kyudo pentru a indica o lovire care este rezultatul unui act conștient și deliberat. Deoarece ataru nu necesită un obiect, este folosit pentru a se referi la o tragere care nimerește ținta în mod natural.

• Aibiki: A trage unul în celălalt simultan.

• Aradame: A doua etapă în procesul de îndreptare brută a tijei săgeții.

• Ariake: „Luna care răsare”; imagine a modului în care apare ținta în relație cu arcul.

• Ashibumi: Poziția picioarelor, prima etapă din hassetsu.

• Atari: O lovitură în țintă.

• Ateyumi: Persoana care, la întinderea arcului, ignoră principiile de bază și este preocupată în principal de lovirea mato-ului (țintei).

• Awasebanare: HANARE care este eliberat prin ajustarea ambelor mâini, fără Nobiai.

• Azuchi: Zonă acoperită pentru ținte, cu un mal de nisip înălțat pentru a opri săgețile.

• Betaoshi: Încheietura mâinii este îndoită, iar Yumi (arcul) este împins înainte cu palma mâinii.

• Biku: În faza Kai, întinderea se contractă, iar Ite (arcașul) trage din nou brusc și inconștient.

• Bondo: Lipici.

• Boshi: Capac în formă de deget mare purtat în tragerile militare; vârful degetului mare al mănușii.

• Botsunogi: O săgeată de antrenament fără pene.

• Budo: Termen general pentru artele marțiale japoneze.

• Busha: Trasul cu arcul de la sol (pe picioare).

• Bushi: Cavaler japonez (războinic).

• Bushi (fushi): Inel de creștere pe bambus.

• Bushido: „Calea Cavalerului”; codul de onoare al samurailor.

• Busuki: A trage fără entuziasm sau interes.

• Chijimi: Mâna dreaptă se mișcă înainte, reducând tensiunea întinderii (la nivelul tehnicii).

• Chijimi: În faza Kai, Kiryoku, umerii și coatele devin relaxate (la nivelul corpului).

• Chu: Forță de penetrare.

• Chudo: Postura corectă a corpului la întinderea yumi-ului.

• Churiki: Poziția în care s-a întins jumătate din Yajaku. Se mai numește și DAISAN.

• Daimyo: Titlu al marii nobilimi.

• Daisan: A doua fază a întinderii în școala Ogasawara, corespunzând aproximativ cu San bun no ni.

• Dakimato: Poziționarea Ashibumi-ului către punctul din spatele centrului MATO.

• Dan: Literal, „etapă”. Unul dintre cele zece grade, începând cu 1 Dan.

• Deki bow: Arc având coarda la stânga mijlocului său, atunci când este privit de sus.

• Dekata: Umărul stâng este extins înainte.

• Do: „Cale” în sensul de practică pe tot parcursul vieții; de exemplu Kyudo, Judo, Kendo.

• Doji: Îmbrăcăminte cu Tsutsusode (mâneci strâmte) și nu Tamoto (mâneci lungi).

• Doho: Două bucăți mici de lemn folosite pentru a rotunji nakajikake.

• Dojo: Sală de antrenament.

• Dokuya: Săgeată cu vârf otrăvit.

• Dosa: Mișcare înainte și după tragere.

• Dozo: „Vă rog”, cum ar fi expresia folosită atunci când se oferă ceva.

• Dozukuri: Echilibrarea trunchiului, a doua etapă din hassetsu.

• Ebira: Tolbă deschisă purtată pe șold.

• Enso: Aspectul unui cerc. Enso se referă la senzația „rotundă” a unei trageri calme și naturale, fiind foarte apreciat deoarece este o dovadă a maturității spirituale. De asemenea, pregătirea prin formarea unei forme de cerc cu ambele coate, și nu prin întinderea lor.

• Enbu no Dosha: Mișcări pentru tragerea demonstrativă.

• Enteki: Tragere la distanță, la 60m.

• Fudeko: Pudră pentru mâna arcului.

• Fudoshin: Mintea nemișcată care nu poate fi perturbată de confuzie, îndoială sau frică. Încredere supremă și naturală, precum și lipsă de teamă. A se vedea Heijoshin.

• Fujibanashi: Forma brută semicirculară a arcului.

• Fukuzoyumi: Același lucru cu tsukuyumi - un arc cu un cârlig pe care se așază săgeata.

• Fushido: Corpul este aplecat înainte. Se mai numește și Kagamudo.

• Fushikage: Tije cu lac negru strălucitor pe inelele de bambus și umbrele inelelor.

• Geza/Shimoza: Poziția inferioară.

• Gi: Cămașă pentru Kyudo.

• Ginteki: Țintă de argint.

• Giriko: Pudră pentru mănușă.

• Gobunotsume: Potrivirea celor cinci puncte: pumnul stâng și drept, umărul stâng și drept, și pieptul, conform alinierii corecte a scheletului.

• Godo: Cele cinci stări fizice: Kaeru (întoarcere), Kagamu (aplecare), Kakaru (înclinare către), Hiku (înclinare departe de) și Chusei (echilibrat).

• Gogushi: O bucată ascuțită de bambus concepută pentru a menține MATO în poziție pe Azuchi.

• Gojujumonji: Crucea încincită. Crucea încincită constă din cinci cruci care se formează atunci când arcul este complet întins. Liniile verticale și orizontale ale acestor cruci trebuie să se intersecteze în unghi drept. Cele cinci cruci sunt: 1. săgeata și arcul, 2. tenouchi (priza) și arcul, 3. degetul mare al mâinii pe coardă și coarda, 4. linia mediană a pieptului și linia care conectează ambii umeri, și 5. săgeata și tendoanele gâtului.

• Gomuyumi: „Arc” de antrenament din cauciuc pentru începători.

• Gyosha: O secvență completă de mișcări care cuprinde întinderea yumi-ului.

• Ha: Partea din Yumi care este ținută; numele derivă de la înfășurarea Nigirikawa. De asemenea: școală ramură; pană plasată pe tijă; distanța dintre arc și coardă. Poate însemna o ramură, sau o subcategorie a unui ryu. De exemplu, expresia „Heki ryu Insai-ha” se referă la ramura Insai a școlii de tir cu arcul Heki.

• Habiki: În Yugamae, întinderea Yumi-ului cu ambele coate pe distanța lungimii penei, între Yumi și Tsuru.

• Hachibunotsume: Adăugarea Ashi (picioare), Koshi (partea inferioară a spatelui) și Hara (plexul solar) la alinierea corectă.

• Hadaire: Punerea la loc a mânecii stângi la purtarea Wafuku.

• Hadanugi: Îndepărtarea mânecii stângi atunci când se poartă Wafuku.

• Hakiya: O Ya (săgeată) care, după ce a fost eliberată, alunecă pe pământ în fața Mato înainte de a ajunge la Azuchi.

• Hanakatabushi: Nodul de bambus aflat în apropierea mijlocului Yabane.

• Hangetsuno nerai: Țintirea spre jumătatea țintei aflate în stânga Yasurito.

• Hansoku: Jumătate din lungimea unui picior (labă a piciorului).

• Harauhanare: O eliberare care pare ca și cum ar alunga ceva.

• Harigao: Forma Yumi-ului văzută din profil atunci când i se pune Tsuru (coarda).

• Hashiriba: Când Ya a fost așezată, Hane (pana) atașată în partea de sus.

• Haru Ki: Un spirit „tensionat”. Acesta este spiritul arătat de arcașul imatur, a cărui atitudine este mereu încordată și instabilă.

• Hachiman: Zeul șintoist al războiului.

• Hagi: Întăritură (înfășurare) pe săgeată.

• Haiwo: Vârf de săgeată în formă de coadă de muscă.

• Hakama: Pantaloni largi asemănători unei fuste.

• Hakama no kushita: Partea trapezoidală din spate a hakama.

• HANARE: A șaptea etapă din hassetsu.

• Hane: Pană.

• Hankyu: Jumătate de arc.

• Hanmato: „Jumătate de țintă” folosită pentru tragerea enteki, cu diametrul de 79 cm.

• Hanshi: Cel mai înalt titlu onorific pentru un profesor.

• Haragawa: Piesă de piele pe degetul mare al unei mănuși de Kyudo.

• Hashimato: Țintă stea.

• Hassetsu: Cele opt etape de bază ale secvenței de tragere.

• Haya: Prima săgeată în tragerea formală.

• Hayake: O eliberare prematură fără condiția fizică și mentală necesară.

• Hazu: Capătul inferior al săgeții, punctul de nock.

• Hazukobore: Ya (săgeata), odată așezată pe coardă dar încă neeliberată, se desface de pe Tsuru și cade.

• Hazumaki: Înfășurarea și întărirea cu ață pentru a fixa Hazu pe Ya.

• Hazure: Ratarea Mato (țintei).

• Heki Danjo Masatsugi: Fondatorul școlii Heki, în anul 1440.

• Heki Ryu: Școala Heki de Kyudo. Școala de tir cu arcul considerată a fi fost fondată de Heki Danjo Masatsugu.

• Heijoshin: Mintea de zi cu zi, obișnuită sau normală. Se referă la capacitatea de a fi calm în toate situațiile.

• Hikagami: Partea din spate sau scobitura genunchiului.

• Hikanuyazuka: În faza Kai, momentul în care Yazuka a fost complet întinsă, iar Ya este trasă și mai mult.

• Hikiwake: Metoda de a întinde / deschide Yumiya.

• Hikiwake, Sanbun No Ni: Se referă la o etapă din stilul de tragere al Heki Ryu Insai-ha, unde întinderea este oprită momentan la aproximativ două treimi din drum, într-un punct unde săgeata se află cam la nivelul sprâncenelor, iar mâna care trage a depășit urechea arcașului.

• Higo: Piesă laminată, parte a arcului.

• Hijutsu: Artă secretă.

• Hikae: Partea ranforsată a mănușii care stă lipită de antebraț.

• Hikime: O ceremonie în care este trasă o săgeată cu capăt fluierător.

• Hikimenoya: Săgeată de semnalizare, săgeată cu fluier.

• Hikiwake: Întinderea arcului cu forță egală la stânga și la dreapta.

• Hikuyazuka: În Kai, momentul în care Yazuka a fost complet întinsă, iar Ya este trasă și mai mult.

• Himezori: Curba prințesei (superioară) a arcului.

• Himezori bushi: Nodul de bambus de pe Yumi, în secțiunea cea mai înaltă a Uchidake.

• Hineri: O ușoară rotație spre interior a mâinii drepte și a antebrațului în timpul Kai.

• Hinerigawa: Partea de piele a mănușii, lipită de baza degetului arătător.

• Hinerikoto: Se referă la rotația rapidă spre interior a mâinii drepte la momentul eliberării.

• Hirane: Literal: „vârf de săgeată plat”, un cap lat în formă de nap.

• Hirakiashi: Întoarcere la 90 de grade în poziția pe genunchi.

• Hirazuke: În faza Kai, dosul mâinii drepte este orientat spre înainte.

• Hitokoshi no saya: Set de 25, 20 sau 16 săgeți.

• Hitote: O pereche de Ya (săgeți). Haya și Otoya.

• Hitotsumato za Sharei: Tragere ceremonială a trei arcași la o singură țintă.

• Hizawoikasu: O mișcare din Kiza în care genunchiul de pe partea care poartă obiectul principal este ridicat ușor de pe podea.

• Hiya: Săgeată în flăcări.

• Hokoya: Vârf de săgeată în formă de suliță.

• Honda Ryu: Școala Honda de Kyudo.

• HONZA: Linia de bază pentru tragere în dojo.

• Honza: Poziția din Rissha situată la doi pași în fața Shai; în Zasha, la trei pași în fața Shai.

• Hosha: Tragere cu arcul de la sol (pe picioare).

• Hosha Hitchu: Literal, „Tragere leiguită (după legi), lovire sigură”. Expresia descrie credința că o tragere corectă va nimeri întotdeauna ținta. A se vedea Seisha Hitchu.

• Hoshikirifu: Pană cu marcaje asemănătoare stelelor.

• Hoshimato: Țintă stea, diametru de 36 cm.

• Hozuke: Contactul săgeții cu obrazul în tsumeai.

• Hozuriba: Pana Hane orientată spre interior când Ya a fost pusă pe coardă.

• Hsia: Prima dinastie chineză, anii 1800 î.Hr..

• Insai-ha: Ramura Insai a Heki Ryu, fondată de Yoshida Genpachiro Shigeuji, cunoscut și sub numele de Issuiken Insai.

• Issha Zetsumei: Literal, „O tragere, viața se termină”. Ideea că trebuie să îți dedici în totalitate energiile fizice, spirituale și mentale pentru fiecare tragere, de parcă fiecare ar fi ultima.

• Ichimonji: (1) Literal caracterul 1, un șanț în mănușă plasat în unghi drept față de axa longitudinală a degetului mare; (2) O tijă de săgeată care are același diametru pe toată lungimea ei.

• Inuoi: Vânătoare de câini.

• Ikiai: Armonia respirației.

• Iriki bow: Arc cu coarda la dreapta centrului său, atunci când este privit de sus.

• Ishiuchi: Literal, „lovitor de piatră”, pana cozii vulturului.

• Itatsuke: Yagiri (vârful săgeții).

• Ite: Termen antic pentru arcaș.

• Itofu: Pene cu marcaje sub formă de fire.

• Itohagi: Înfășurarea din ață de la capătul săgeții.

• Itsukebushi: Nodul de bambus cel mai apropiat de Yagiri.

• Iwarimato: Romb cu latura de 30 cm folosit ca țintă în jocurile la țintă.

• Jarai: Tragere ceremonială de la vechea curte imperială.

• Jiman: O stare de plenitudine în momentul Hanare. În faza Kai, momentul de așteptare pentru ca Seiki să devină complet.

• Jindo: Un tip de săgeți de vânătoare.

• Jun mokuroku: Cvasi „cuprins”; primul și cel mai scăzut titlu din școala Heki.

• Jutsu: Tehnică; artă.

• Jyundachi: Când se execută Gyosha cu mai multe persoane, procesul de a începe de la Ichiban și fiecare trage câte o Ya, în ordine.

• Kabahagi: Înfășurare din scoarță la capătul săgeții.

• Kaburaya: Săgeți cu o umflătură (kabura) pe tijă.

• Kabuto: Cască mare de samurai.

• Kachiyumi: Tragere cu arcul de la sol.

• Kaeya / Kaeyumi / Kaezuru: Pregătirea unei săgeți de schimb (Ya) / unui arc de schimb (Yumi) / unei corzi de schimb (Tsuru) în avans pentru situații neprevăzute.

• Kagamudo: Aplecare spre înainte în timpul Dozukuri. Se mai numește Fushido.

• Kai: Întinderea completă a arcului.

• Kaizoe: Asistentul lui Ite care execută tragerea ceremonială Sharei.

• Kakarido: Doozukuri care este înclinat spre Mato. De asemenea numit Totsudo.

• Kake/Yugake: O mănușă din piele de căprioară purtată pe mâna dreaptă.

• Kakeguchi: Locul de pe Tsurumakura mănușii Yugake unde este poziționată Tsuru.

• Kakeguchi jyumonji: Unghiul drept dintre Boshi al Yugake și Tsuru.

• Kamihagi: Înfășurarea săgeții din hârtie.

• Kamikiritsumeto: Înfășurarea de trestie care leagă Todake, Uchidake și Uwasekiita.

• Kamiza: Scaunul divin; locul de onoare în dojo, situat în general opus intrării.

• Kan / Kan chu Kyu: Viteză / deviza Heki Ryu: viteză - forță de penetrare - anduranță - continuitate.

• Kanteki: Arbitrul (apelatorul) la țintă care strigă rezultatele tragerii către kiroku. De asemenea: a străpunge ținta. Acest lucru se referă la o tragere puternică și precisă, rezultat al unei tehnici iscusite.

• Karabiki: Întinderea în gol a arcului înainte de o sesiune de antrenament.

• Karahazu: Săgeata cade pe pământ la momentul eliberării. În timpul Hikiwake, Hazu se slăbește de pe Tsuru, nu există Yakobore la Hanare și Ya nu zboară.

• Karimata: Săgeată de vânătoare cu un vârf de fier bifurcat.

• Kashinjyotai: Deplasarea înainte începând cu piciorul Geza/Shimoza, și retragerea începând cu piciorul Kamiza.

• Kasumimato: „Țintă ceață” de 36 cm, cu centrul alb și trei cercuri concentrice.

• Katabanare: Eliberare exclusivă fie cu mâna stângă, fie cu cea dreaptă.

• Kataire: Măsurarea forței Yumi-ului fără a pune Ya, sau întinderea Yumi-ului în timpul încălzirii.

• Kataya: O singură Ya, fie Haya, fie Otoya.

• Katte / Mette: „Mâna victoriei”, termen pentru mâna dreaptă în școlile Ogasawara și Honda. Numită și Mette („mâna calului” în Heki Ryu) sau mâna corzii.

• Kattebanare / Metebanare: Utilizarea puterii mâinii drepte mai mult decât a mâinii stângi la Hanare. Numită și Mettebanare sau Migitebanare.

• Kazuya: Metodă istorică pentru tragere rapidă.

• Kendo / Kenjutsu: Calea Sabiei / Arta Sabiei.

• Ki / Kiai: Energie spirituală / Strigăt de luptă.

• Kinteki: Țintă de aur sau plasarea țintei la 28 m.

• Kihaku Kihontaikei: Spirit de luptă, curaj și determinare (Esprit) împreună cu forma de bază a corpului, considerată fundamentul tragerii corecte, compusă din trei grupuri de cruci.

• Kihontai: Formă fundamentală (cele 4 posturi și 8 mișcări de bază).

• Kihontaikei: Structura (Tateyokojumoji și Gojyu Jumonji Taikei).

• Kiritsume / Kiri / Kirisage: Punctul de contact de pe arc între bambus și vârful de lemn / Hanare / Căderea mâinii stângi, drepte sau a amândurora la Hanare.

• Kiryoku: Voința care permite acțiunii să continue.

• Kiroku: Grefier pentru înregistrarea scorurilor în competiții și examene.

• Kisha: Tragere cu arcul de pe cal.

• Kiza: Poziția șezut pe călcâie, cu genunchiul stâng sau drept ușor ridicat.

• Kobanare: O eliberare mai scurtă din partea Mete.

• Kohaku: Joc de țintă cu o țintă roșie și albă.

• Kohimo: Curea subțire de piele de pe mănușă.

• Kokoo: Pielea dintre baza degetului mare și arătător în Oshide.

• Kokoro: Spirit.

• Konari / Kozori: Curba mică a arcului.

• Koshi / Koshinari: „Șoldul”, partea cu degetul mare a mănușii / curba inferioară principală a arcului.

• Koshiya: Săgeata de șold, pentru tragere țintită din apropiere folosind ebira.

• Kuchiwari: În Kai, așezarea Ya în zona liniei gurii.

• Kurikomi: Mișcarea de aducere a Hazu spre Tsuru în timpul Yatsugae.

• Kururiya: Săgeată de vânătoare cu kabura scobită.

• Kusune: Amestec de rășină și ulei pentru coardă.

• Kyoshi: Al doilea titlu onorific pentru un profesor.

• Kyu: 1) "Clasă" de la 5 la 1; 2) "arc" în chineză; 3) anduranță, continuitate.

• Kyudo / Kyudojo / Kyudoka: Calea arcului / Sala de practică / Practicant de kyudo (literal: expert), fiind preferat termenul de kyujin (omul arcului).

• Kyuho / Kyuki / Kyuko / Kyuri: Mânuirea arcului / cunoștințe (înțelepciune) despre echipament / fabricarea arcului / teoria tragerii cu arcul.

• Kyurei / Kyujutsu: Ceremonii de tragere / Arta arcului (termen generic dinaintea celui de kyudo).

• Kyusha: Tragere.

• Living Body: Corp adus la viață de intenția și spiritul corect al arcașului.

• Maai: Măsurarea aproximativă a distanței și temporizării mișcărilor în Gyosha.

• Makiwara / Makiwara Hanshi: Balot din paie strâns pentru practicarea Shajutsu (la 2-3m) / Termen derizoriu pentru maestrul care trage perfect la balot, dar nu la ținta reală.

• Makoto: Sinceritate (puritate, onestitate, lipsa de egoism).

• Magasune: Dispozitiv pentru frecarea corzii tratate cu rășină.

• Maha: Pană de vultur („pană autentică”).

• Mamakyumi / Marukyumi: Arc compozit (lipit) / Arc din bețe întregi.

• Marune: Vârf de săgeată rotund, masiv.

• Mato / Matowaku / Matoya: Țintă de 36 cm / Cadru de lemn pentru omato / Săgeată pentru MATO.

• Matoasobi / Mato naoshimaru / Matoshomen / Matotsuki: Joc de țintă / „Eu ajustez ținta” / Direcția țintei / Împingerea țintei.

• Medori: Câmpul vizual.

• Meigen: „Coarda care sună”, ceremonie purtătoare de noroc.

• Menpo: Mască înfricoșătoare de samurai.

• Mete / Mette: Mâna corzii. Este folosit când mâna arcului este numită "yunde" (sau brațul arcului). Mâna corzii mai este numită "katte", iar mâna arcului "oshite".

• Mezukai: Utilizarea privirii.

• Mitsugake / Morogake: Mănușă (Yugake) cu trei / respectiv cinci degete.

• Mizunagare: Poziționarea săgeții în uchiokoshi și San bun no ni.

• Michi to Rei: Cod moral și etichetă.

• Mochimato za Sharei: Tragere ceremonială, fiecare arcaș la ținta proprie.

• Mokuroku: „Cuprins”, al doilea titlu din școala Heki.

• Mokuso: Concentrare.

• Momijigasane: Forma ideală a mâinii care prinde arcul (mâna bebelușului/frunză de arțar).

• Mon, monsho: Blazon de familie.

• Monomi / Monomi gaeshi: Privirea spre țintă / Întoarcerea privirii către Mato.

• Monpuku: Sub-kimono.

• Morikawa Kosan: Maestru care a inventat expresia "Kyudo".

• Motohazu / Shimohazu: Vârful inferior al arcului.

• Motokaburato / Motosekita: Înfășurarea din ratan / Piesa de lemn încastrată la vârful inferior.

• Motoshigeto: Formă timpurie de arc înfășurat în to (ratan).

• Mosha Guchu: „Tragere oarbă, lovire accidentală”; o săgeată care lovește fără să respecte Shaho.

• Mu / Muhatsu No Hatsu: Nimic sau neant / "Eliberarea fără eliberare" spontană din kai, necondiționată.

• Mukobane: Pana din afară când Ya e pe coardă.

• Munen Muso: Mintea goală, curățată de griji, atașamente și frici.

• Mugitsubo: Tijă cu formă de "bob de grâu" (conică la ambele capete).

• Mugonka: "Cântec fără cuvinte", al 3-lea titlu din Heki Ryu.

• Munazuru / Muneate: Contactul corzii cu pieptul / apărătoare pentru piept.

• Naginata: Suliță-sabie.

• Nakadame: Îndreptarea săgeții deasupra focului.

• Nakaoshi / Nakasashi / Nakashikake: Poziția dreaptă a încheieturii stângi, fixată pe tenouchi / Săgeata de jos din tolbă / Întăritura pentru nocking point.

• Nami / Namihoko: Lungimea standard a arcului / Arc standard de întindere 82-83cm.

• Nari / Ne / Neru: Forma curbată a arcului / Vârf / Prima procedură din prelucrarea tijei săgeții.

• Nejiru: Rotație ca de șurub a mâinii stângi.

• Netsuke / Nigiri / Nigirigawa: Mâner-nod / Priza (mânerul) arcului / Pielea prizei.

• Ninja: Spion feudal.

• No: Tija săgeții.

• Nobi: Arc cu întindere maximă de 95cm.

• Nobiai: Întindere (etapa a 6-a din hassetsu); în Kai, corpul se extinde continuu sub impulsul Kiryoku. Întindere și expansiune armonioasă, element esențial din kai. Deschiderea și expansiunea finală înainte de eliberare.

• Nobiyumi: Arcuri Yumi mai lungi de 2,21 m.

• Nogoinono: Săgeată lăcuită roșu.

• Nokido / Nokikata / Nokuhanare: Dozukuri înclinat departe de Mato / Umărul stâng e ținut înapoi / La Hanare, corpul se retrage iar ambele mâini eliberează în față.

• Nomine: Vârf de săgeată de tip daltă.

• Nonakabushi / Noshirabe: Al doilea nod de la Yagiri (centrul No.) / Examinarea No..

• Noya: Săgeată de vânătoare.

• Nurigometono yumi / Nuritsuru / Nuriyumi: Tip de arc comun de război / Coardă neagră de război / Arc lăcuit înfășurat în ratan.

• O / Obi: Curea mare a mănușii / Centură.

• Obanare / Ochi / Ochikata: Eliberare expansivă a ambelor mâini / Lider de echipă sau ultimul arcaș la Gyosha / Umerii inegali, cel drept fiind mai jos.

• Ochiruhanare: Eliberare mai joasă decât umărul.

• Okuribanare: La Hanare, mâna dreaptă merge în direcția Mato.

• Ogasawara Ryu: Școală de Kyudo.

• Oginomato / Omato: Țintă evantai / Țintă MARE pentru enteki (158cm ceremonii, 100cm competiții).

• Omae: Primul arcaș la Gyosha.

• Omegai shimasu: Literal, „vă rog”.

• Onmato hajime: Tragere ceremonială de anul nou.

• Osujikai: Mănușă cu șanț la unghi de 135 de grade.

• Oshide / Oshidegake: Mâna stângă (sau Yunde) / Mănușa (kake) pentru mâna stângă.

• Otoya / Oyayubi: A 2-a săgeată în ceremonial / Degetul mare.

• Raiki Shagi: Text chinez (sec. II) cu reguli de atitudine/ținută, fundamental în kyudo.

• Rei: Înclinare, respect, maniere, ceremonie. În kyudo se referă la protocolul ceremoniei de tragere (mers, salut, abordare).

• Ryu: O școală sau tradiție (sinonim deseori cu ryuha).

• Renshi: Primul titlu onorific de profesor.

• Renshin: Antrenamentul minții.

• Rissha / Rokka: Tragere demonstrativă în picioare / Cele 6 materii de Kyudo.

• Sadamenoza: Poziția stabilită de unde se face Rei spre Wakishomen în Sharei.

• Sae: Claritate sau puritate (lipsa oricărui lucru inutil din tragere).

• Saeru Ki: Un spirit clar, purificat.

• Sanjujumonji: Crucea triplă (alinierea orizontală a ashibumi, taliei, umerilor, intersectată cu verticala coloanei vertebrale).

• Sanmi Ittai: Unitatea minte-corp-arc ca un singur tot.

• Saguri: Înfășurare-nod deasupra punctului de pe coardă.

• Samurai: Războinic (castă).

• Sanbun no ni: Pasul 2 din 3; etapa a 5-a din hassetsu.

• Sanjusangendo: Templu faimos cu 33 de nișe.

• Sanzuntsumari: Cel mai scurt arc (212cm) cu întindere sub 82 cm.

• Sashikata / Sashiya: Umărul stâng e mai sus / Săgeată de penetrare.

• Sashinutai: Mișcarea se începe cu stângul în față și cu dreptul înapoi.

• Sawashino: Tijă lăcuită neagră.

• Seikitai / Seiko: Corpul plin de energie (Kiryoku) / Centrul Mato.

• Seisha Hitchu / Hosha Hitchu: „Tragere corectă, lovire sigură”. Principiul că tragerea perfectă nimerește invariabil ținta. Seisha Hitchu este folosit mai des.

• Seishin Tanren: Rafinamentul și creșterea spirituală prin antrenament.

• Seiza: Poziție în genunchi.

• Sekiita / Sekitomeita: Blocuri de lemn atașate pe partea Uchidake / Partea interioară a extremităților arcului.

• Semenosekitsuru / Senbontsuru: Coardă extra durabilă / Coardă de plastic pentru mia de trageri.

• Senjonoya: Săgeată de luptă.

• Sensei / Seppuku: Profesor / Sinucidere rituală prin tăierea burții.

• Sessurei: Plecăciune cu palmele pe podea și degetele la genunchi.

• Seven Barriers: Cele șapte bariere: 6 emoții (fericire, furie, frică, surpriză, anxietate, tristețe) plus gândurile, considerate obstacole majore în kyudo.

• Sha: Tragerea per ansamblu (calitatea generală, nu doar precizia).

• Shagi / Shahin: Tehnica de tragere / Noblețea și grația tragerii.

• Shaho / Shaho Hassetsu: Legea sau Principiile Tragerii / Cele 8 etape: Ashibumi (poziția picioarelor), Dozukuri (trunchiul), Yugamae (pregătirea), Uchiokoshi (ridicarea), Hikiwake (deschiderea), Kai (întinderea maximă), Hanare (eliberarea), Zanshin (starea de după). O explicație detaliată există în Manualul Kyudo.

• Shaho Kun: Text al lui Yoshimi Junsei (Kishu, Heki Ryu) explicând fundamentele Shaho.

• Shai: Linia centrală de tragere.

• Shakai / Shakaku: O competiție / Nivelul de tragere.

• Shamen-Uchiokoshi: Metoda diagonală de Uchiokoshi.

• Sharei / Za Sharei / Tachi Sharei: Ceremonial de tragere / Forma în genunchi / Forma în picioare.

• Shaku: Măsură de cca 33cm.

• Sha Soku Jinsei / Sha Soku Seikatsu / Sha wa Ritsu Zen: Kyudo este Viața / Kyudo este Traiul / Tragerea e Zen stând în picioare.

• Shibenobanare: Alinierea celor 4 puncte (pumni și umeri) la Hanare.

• Shikenrei: Plecăciune în care vârfurile degetelor ating solul.

• Shikitai: Corpul fizic golit de energie.

• Shimohazu / Shimosekiita: Capătul de jos / Blocul de lemn inferior (Uchidake).

• Shin Ki Gi / Shin Shin Kyu: „Minte Spirit Tehnică” / „Minte Corp Arc” - unitatea ideală.

• Shin Zen Bi: „Adevăr Bunătate Frumusețe”, scopul suprem.

• Shichigosan: 7-5-3.

• Shigeto / Shime: Primul arc compozit de bază / Săgeată tranchilizantă pentru cerbi.

• Shimononari: Curba inferioară a arcului.

• Shin: Mi (corp) / Kokoro (inimă).

• Shinanhayakushu / Shinto / Shinto no maki: Al 5-lea titlu din Heki Ryu („100 de cântece de instruire”) / Religia originară din Japonia / Sulul "Calea Zeului", al 4-lea titlu.

• Shirano: Săgeată din tijă de culoare naturală.

• Shitagake / Shidosha: Mănușa din pânză / Persoana care predă.

• Shinki No Hataraki: Funcționarea corectă a minții și spiritului.

• Shinku Muso: Vidul absenței gândirii din starea munen muso.

• Shintaishuusen: Armonie în mișcări.

• Shitsu: Abordarea erorilor.

• Shitahagi / Shitakirizumeto / Shitaniribushi: Înfășurarea aței de la Yagiri / Înfășurarea de trestie de la bază / Al 2-lea nod de bambus de jos.

• Shitaoshi: Dosul pumnului stâng lăsat în jos.

• Shitazuru: Tsuru sub Nakajikake.

• Shitazuru wo hiku: Tragerea corzii din partea de sub Tsurumakura.

• Shizentai / Shizenohanare: Postura/corpul natural pe care se bazează tehnica / Eliberarea se produce firesc când momentul e plin.

• Shogun: Comandant militar japonez.

• Shoimato / Shokon: Poziția orientată ușor în fața centrului Mato / Baza mâinii.

• Shoshin ni kaere: Întoarcerea la entuziasmul începătorului.

• Shugyo taido: Atitudinea față de antrenament.

• Shuraya / Siko: Săgeată de luptă / Tolbă deschisă atârnată de curea.

• Sobaki / Sodesuribushi: Latura lemnoasă a arcului / Al treilea nod de bambus de la vârf.

• Soku / Sori: Unitate de măsură / Curbele arcului.

• Soya / Sonkyo: Săgeată de război / Șezut pe vârful picioarelor.

• Sorido / Subiki: Aplecare înapoi la Dozukuri / Întinderea Yumi-ului fără săgeată.

• Suki: O breșă (starea de a fi prins nepregătit) sau o mișcare în care nimic nu este irosit.

• Sumashi / Sumu Ki: Curățarea gândurilor și liniștirea spiritului / Un spirit așezat.

• Suginari / Sujikai: Săgeată formată cu diametru gros la vârf / Șanț în mănușă la unghi de 110 grade.

• Suyaki / Tabi / Tachi: Săgeată pârlită (brună) / Șosete tradiționale / Sabie lungă.

• Tachirei / Tadayazuka / Taihai / Taikai: Înclinare în picioare / Întindere fără Nobiai / Set de mișcări formalizate / Competiție.

• Taikei / Takeda Ryu: Fizic (construcția corpului) / Școala Takeda (yabusame).

• Takeyajiri / Tanden: Săgeată cu vârf de bambus / Zona abdominală sub buric.

• Tanjohikime / Tasuki / Tasukisabaki: Săgeată pentru naștere / Cordon pentru ridicarea mânecilor la femei / Metoda de a lega Tasuki.

• Tateichi: "Cel care stă".

• Tateyoko-jumonji: Crucea pe verticală și orizontală a corpului (coloană - picioare - brațe).

• Tekiwari / Tekichuu: Perceperea țintei (în competiție) / Penetrarea țintei.

• Temonkin / Tenmonsuji: Liniile și pliurile palmei folosite la priza pe arc.

• Tendo / Tenouchi / Tenranjiai: "Calea Raiului" / Forma prinderii (priza) arcului / Tragere în fața împăratului.

• Teru / Teshita / Teshitabushi: Arc ținut pe o pantă înclinată pe spate (fără a fi vertical) / Partea din Yumi de sub priză / Al treilea nod sub priză.

• To / Tobera / Todake: Ratan de înfășurare / Spatulă pentru clei / Fața exterioară a Yumi.

• Togariya / Togashira / Tokakeba: Săgeată de război suliță / Partea cu priza arcului / Pana Hane exterioară.

• Torafu / Torikake / Toriuchi: Pene mărgelate cu dungi / Acțiunea de prindere a corzii de către mâna dreaptă / Curba principală de sus a arcului ("lovitorul de păsări").

• Toriya / Toriyuminoshisei: Ținerea Otoya în dreapta atunci când se trage cu Haya / Postura corectă de a ține arcul și săgeata.

• Toshiya: Competiția de 24 de ore la templul Sanjusangen-Do din perioada Edo. Recordul absolut fiind atins în 1686 (8.133 lovituri reușite din 13.053).

• Totokinoya / Toteki: Săgeată otrăvită / Nivelul scăzut de a lovi ținta folosind trucuri exclusiv pentru scor, ignorând Shaho.

• Tsumasoroe: Alinierea celor trei degete inferioare ale mâinii stângi.

• Tsumeai: „Umplere și potrivire”, parte vitală a faza kai în care postura fizică este ranforsată (faza 6 hassetsu).

• Tsurune: Nota muzicală a corzii: sunetul clar și ascuțit produs când coarda lovește partea superioară a arcului la o eliberare naturală.

• Tsugihazu / Tsumaguro / Tsunogi: Inelul de tragere / Pană pătată negru / Săgeată de practică.

• Tsunomi / Tsunomi no hataraki: Baza degetului mare stâng pe arc / Acțiunea („munca”) tsunomi-ului.

• Tsuru / Tsurubukuro / Tsurumaki: Coarda arcului / Pungă pentru corzi / Inel pentru corzi.

• Tsurumakura: Perna de coardă, locașul de pe mănușa arcașului.

• Tsurumichi / Tsurushirabe / Tsuruwa: Traseul corzii de la Yugamae la Kai / Inspectarea corzii / Inelul corzii pentru Hazu (roșu sus, alb jos).

• Uaoshi / Uchidake / Uchikiri: Apăsare de sus / Fața interioară a Yumi-ului / A strânge Yumi prea tare încât împiedică Yugaeri.

• Uchiokoshi: Ridicarea arcului, a 4-a fază hassetsu.

• Urahagi / Urahazu: Locul de înfășurare de la Hazu / Vârful superior al Yumi.

• Urakaburato / Urasekiita / Urazori: Înfășurarea de sus din ratan / Piesa de lemn de la vârful de sus / Curbarea înapoi a arcului neîncordat.

• Urushihagi / Utsubo: Înfășurare cu lac / Tolbă închisă.

• Uwabanare / Uwanaribushi / Uwaoshi: Hanare care are eliberare în sus / Al doilea nod de sus (Uchidake) / Împingerea încheieturii în jos în tenouchi.

• Uwasashi / Uwasekiita: Săgeata de sus din tolbă / Piesă de blocare a capătului superior.

• Uwazuru / Uwazuruwohiku: Coarda de deasupra Nakajikake / Tragerea arcului de deasupra Nakajikake.

• Wakishomen: Partea din față, vizavi, locul unde stau arbitrii.

• Watakuri / Watakushi: Săgeți de luptă "sfâșietoare" sau "tăietoare".

• Waza / Ya / Ya agemasu: Tehnica / Săgeata / „Recuperez săgețile”.

• Yadokoro / Yabusame / Yagoro: Locul unde cade săgeata / Tir de pe cal / Clipa de dinaintea eliberării când tsumeai și nobiai ating balanța ideală.

• Yagohishikime / Yaguchi / Yaguchigaaku: Ceremonie curativă / Punct de atingere între arc și săgeată / Spațiul de gol dintre arc și săgeată.

• Yairo / Yakobore / Yamakura: Săgeata deviază pe parcurs / Căderea săgeții neeliberate de pe coardă / Sprijinul săgeții pe degetul mare stâng.

• Yami / Yamichi / Yanagui: Apariția țintei sub formă de "lună plină" vizavi de arc / Traseul de zbor / Cadrul tolbei ebira.

• Yanochiku / Yanori: Tija de bambus prelucrată / Direcția țintirii în Kai.

• Yasaki / Yasuji / Yatate: Partea de la vârf / Direcția zborului / Recipient cilindric pentru săgeți în dojo.

• Yatsugaedosha / Yawatashi / Yaziri (Yagiri) / Yazuka: Punerea săgeții pe coardă / Prima Sharei dintr-o Shakai / Vârful săgeții / Adâncimea de tragere a arcului (cca jumătate din înălțimea omului).

• Yazurido / Yazutsu / Yohazu: Ratan pe mânerul arcului / Tub modern pentru săgeți / Capăt de săgeată de tip rândunică.

• Yonsunnobi / Yotsugake / Yotsuya: Arc cu tragere la peste 96 cm / Mănușă cu patru degete / 4 săgeți (un set Haya+Otoya x2).

• Yu / Yubukuro / Yudaoshi / Yugaeri: O înclinare ușoară din talie / Husă de arc / Aducerea arcului în jos / Rotirea arcului după HANARE.

• Yugake / Yugamae / Yugi: Mănușa / Pregătirea arcului / Tolbă cu deschiderea în sus.

• Yumaki / Yumifutokoro / Yumi / Yumibukuro: Cordon pentru depozitarea Yumi / Spațiu circular între Ya și corp / Arcul / Husa arcului.

• Yumihariita / Yuminari / Yumitate: Suport pentru punerea corzii / Forma arcului din profil cu coarda pusă / Suport pentru ținerea arcurilor în picioare.

• Yumiya / Yumi no Sae / Yumitori: Yumi + Ya / Vitalitatea arcului / Nume vechi al arcașului.

• Yunde / Oshite: Mâna arcului (stânga). Termen folosit în completare cu „mete” (mâna corzii). Atunci când se folosește oshite, cealaltă mână e "katte".

• Yundeno Hanare: Hanare când mâna stângă pare să împingă spre țintă.

• Yurumi: Relaxare/slăbiciune a brațului drept care se mișcă spre țintă.

• Yuzuriha / Hozuriba: Pana de la interior când săgeata este montată.

• Zannen: „Prea rău”; ratare de foarte puțin a țintei.

• Zanshin: Starea fizică, mentală și spirituală lăsată în urmă imediat după eliberarea săgeții (reflecția).

• Zasha: Forma în genunchi a tragerii demonstrative; arcașul execută Rei stând jos, pune săgeata stând jos, apoi se ridică și trage.

• Zazen / Zen / Zen Nihin Kyudo Rennmei: Meditația / Budismul Zen / Asociația Japoneză ANKF.

• Zaiteki: „Săgeata există în țintă”; nivelul suprem de măiestrie unde tragerea perfectă face ca săgeata, metaforic, să fie considerată în țintă chiar dinaintea eliberării.